 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» sisteme fiscale
» Obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar
|
|
Interactiunea politicii fiscale comunitare asupra mediului social-economic |
|
| O prima incidenta a fiscalitatii din Uniunea Europeana este cea asupra fortei de munca si somajului din Comunitate. in cadrul obiectilor fundamentale ale Comunitatii Europene, pe pozitia a patra se situeaza asigurarea unui nil ridicat de folosire a fortei de munca si protectie sociala". Acest obiectiv este tratat in general, nu ca un obiectiv de sine statator, ci ca fiind sub incidenta altor obiecti ale Comunitatii, considerandu-se156 ca un nil ridicat de folosire a fortei de munca si de protectie sociala, in special inlaturarea somajului si a efectelor sale, nu se poate garanta fara o dezvoltare economica armonioasa si echilibrata in ansamblul Comunitatii (primul obiectiv), fara o crestere Directiile de baza ale Comunitatii Europene in ce priste forta de munca determina statele rnembie sa-si creeze propriile sisteme fiscale pentru a asigura conditii favorabile pentru crearea de locuri de munca.In 22 decembrie 1999, Consiliul Economic si de Finante a aprobat Directiva nr. 85/1999, permitand o reducere a cotei de TVA care sa fie aplicata ca o baza experimentala in derea intensificarii serviciilor de munca. Dar intregul sistem fiscal are nevoie sa fie revizuit, pentru ca politica privind foita de munca sa fie incununata de succes. Astfel de schimbari structurale pe termen lung au deja un impact puternic asupra somajului in anumite state membre. Despre legatura in dublu sens intre politica fiscala si piata fortei de munca in cadrul Comunitatii Europene se va reni si se va discuta pe larg in modulele urmatoare. O a doua interactiune vizeaza relatia dintre politica fiscala si cea monetara: Uniunea Economica si Monetara (UEM) se refera la faptul ca principalele decizii privind politica economica vor fi luate la nilul Comunitatii si competentele cerute pentru aceasta sunt, deci, transferate de la nil national la nilul Comunitatii. Acest proces are ca rezultat adoptarea unei unitati monetare unice, astfel asigurand irevocabilitatea ei"15'. in prezent, Uniunea Economica si Monetara si-a silit moneda unica158 (euro159), care se bucura de o larga raspandire in cadrul statelor EU160. Pentru ca UEM sa aiba succes si in domeniul politicii fiscale, statele membre trebuie nu numai sa se supuna disciplinei bugetare, ci si sa-si adanceasca si intareasca coordonarea politicilor economice, in special in zona fiscalitatii. Consiliul anual de coordonare a politicii economice contine recomandari asupra volumului si structurii impozitelor nationale si contributiilor sociale, precum si in ceea ce priste nevoia crescuta de coordonare intre toate statele membre. Sistemele fiscale trebuie sa fie astfel structurate incat sa permita promovarea cresterii economice, competitivitatii si stimularea muncii, aducand in acolasi timp, suficiente nituri pentru a finanta cheltuielile privind bunastarea sociala.In ultimii ani, contributia politicii fiscale la realizarea obiectilor Comunitatii Europene se apreciaza161 ca a crescut simtitor, contribuind la dezvoltarea pietei interne a UE, la asigurarea reusitei UEM si la realizarea integrarii economice. impartasesc ideea ca politica fiscala a Uniunii a inregistrat un progres considerabil in ultima perioada de timp, dar preocuparile pentru reusita deplina a acesteia este vital sa fie continuate pentru ca procesele privind piata interna a UE. Uniunea Economica si Monetara si integrarea europeana sa fie complet finalizate si sa fie considerate in unanimitate ca fiind un succes. A treia relatie studiata este cea dintre politica fiscala si protectia mediului inconjurator. Al noualea obiectiv fundamental al Comuniatii Europene este introdus, ca un obiectiv de sine statator, prin Tratatul de la Amsterdam din 2 decembrie 1997 si se refera un nil ridicat al protectiei si ameliorarii mediului". in fapt, prin Tratatul de la Maastricht din 7 februarie 1992, s-a evidentiat pentru prima oara necesitatea protectiei mediului. Consacrarea cresterii nilului de protectie si de ameliorare a mediului si ca un obiectiv distinct confirma preocuparile si ingrijorarile din ce in ce mai mari fata de fenomenele si activitatile care au consecinte nefavorabile asupra mediului, fiind amenintata insasi existenta umana. Utilizarea impozitelor pentru protectia mediului (asa-numitele impozite rzi", impozitele C02, taxele de poluare, impozitele asupra autohiculelor) s-a aflat in centrul discutiilor inca din anii '90. Apreciez ca, in privinta impozitelor ecologice, evolutia inregistrata in Comunitatea Europeana nu a atins inca rezultatele scontate, decat intr-o masura nesatisfacatoare, si de aceea, efectele fiscalitatii la nilul Uniunii Europene pentru asigurarea protectiei mediului nu pot fi apreciate ca fiind multumitoare. Prin urmare este necesara o continuare a eforturilor Comunitatii in acest domeniu, de la depasirea stadiului de dialog la adopta Impactul fiscalitatii UE asupra cercetarii prezinta o deosebita relevanta pentru indeplinirea obiectilor tratatelor comunitare: Importanta cercetarii si dezvoltarii tehnologice in cadrul Uniunii Europene este subliniata de prederile Tratatului Comunitatii Europene. Articolul 163 al Tratatului CE stipuleaza: Comunitatea are ca obiectiv intarirea bazelor stiintifice si tehnologice ale industriei Comunitatii si favorizarea dezvoltarii competitivitatii sale internationale, precum si promovarea actiunilor de cercetare considerate necesare in cadrul Tratatului", iar articolul 165 adauga: Comunitatea si statele membre isi coordoneaza actiunile in materie de cercetare si dezvoltare tehnologica, in scopul asigurarii coerentei reciproce a politicilor nationale si a politicii comunitare." Prin urmare, se subintelege ca este vorba si de o coordonare a politicilor fiscale a statelor membre pentru sprijinirea si incurajarea cercetarii si dezvoltarii tehnologice Anumite obligatii, cum ar fi TVA, pot fi deduse din exporturi, altele sunt percepute din costurile de productie si de aceea afecteaza competitia. Astfel, modul in care impozitele, taxele si contributiile privind securitatea sociala sunt structurate poate influenta pozitia competitiva a economiilor europene. in vremuri de austeritate individuala sau publica, un numar de state membre au fost capabile sa-si mentina institiile in cercetare si sa-si dezvolte capacitatile proprii prin masuri fiscale favorabile. Stimularea activitatilor de cercetare prin masuri de politica fiscala reprezinta, dupa parerea autorului, o necesitate a zilelor noastre determinata de nevoia permanenta de progres a societatii umane, iar acestui obiectiv i se acorda o deosebita importanta la nilul intregii Uniunii Europene. O a alta relatie priste fiscalitatea si protectia sanatatii in Comunitate: in definirea si implementarea tuturor activitatilor si politicilor Comunitatii este garantat un nil ridicat de protectie a sanatatii umane"'62. Actiunea Comunitatii are drept scop ameliorarea sanatatii publice, prenirea bolilor si a afectiunilor umane si a surselor de pericol pentru sanatatea umana. Impozitele, taxele si contributiile privind securitatea sociala sunt esentiale pentru modul in care economiile europene sunt organizate. Unul din factorii de baza privind diferentele dintre volumul global al impozitelor in statele membre este reprezentat de modul cum niturile din impozite sunt utilizate pentru domenii, precum educatia, sanatate, pensii, si de asemenea, daca aceste sectoare sunt finantate in mod public sau privat. De exemplu, pensiile si sanatatea pot fi partial finantate prin mecanisme ale pietei (precum scheme de asigurare colecti sau individuale, fonduri private de pensii), mai mult decat prin bugetul national. Taxa pe valoarea adaugata si accizele ocupa o mare parte in pretul produselor, precum alcoolul, tutunul, iar politica privind sanatatea si protectia consumatorilor ia in considerare, in silirea cotelor de impozitare, descurajarea consumului la astfel de produse. Competitivitate internationala poate fi influentata prin masuri de politica fiscala ori acest lucru nu este de dorit intr-o piata unica. Consolidarea economiei comunitare are loc in conditiile intensificarii competitiei internationale. Deciziile privind localizarea institiilor, afacerilor, locurilor de munca si castigurilor sunt sensibile la diferente de regimuri fiscale nationale si ale sistemelor de bunastare sociala. Odata cu cresterea mobilitatii si cu diferentierea bazelor de impozitare, afacerile pot identifica componentele pe care se bazeaza impozitarea (baze impozabile) si aleg tarile care au o fiscalitate redusa. O astfel de competitie intre statele membre creeaza o presiune, prin aceea ca impozitele pot dauna daca nu sunt reglate, pentru ca submineaza corectitudinea si eficienta globala a sistemelor fiscale. Prin urmare, in piata unica este important ca impozitele statelor membre sa nu distorsioneaza competitia. Preocupare fiscalitatii pentru nedistorsionarea concurentei pe piata interna se intalneste permanent in cadrul deciziilor de politica fiscala din Uniunea Europeana, iar, in opinia autorului, ea este absolut fireasca, decurgand din primele articole ale Tratatului ce instituie Comunitatea Europeana (articolul 2 si articolul 3, litera g). |
|
|
Politica de confidentialitate
|
