 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» sisteme fiscale
» Obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar
|
|
Suveranitatea fiscala in comunitatea europeana |
|
| In cadrul Comunitatii Europene, politica fiscala a fost considerata9' intotdeauna de catre Comisia Europeana95 ca fiind un simbol al suveranitatii nationale, deoarece cu ajutorul fiscalitatii, guvernele isi pot procura venituri si astfel, isi realizeaza politicile proprii. Notiunea de suveranitate fiscala cunoaste in prezent o noua abordare, determinata de integrarea politicilor fiscale ale statelor membre a Uniunii Europene in contextul politicii generale a Comunitatii Europene96 in vederea realizarii Europei Unite. Politica fiscala este tala pentru toate tarile din Uniunea Europeana, dar impactul acesteia poate depasi granitele nationale, iar actiunile unei tari pot determina efecte asupra altor tari. De aceea, este important ca statele membre ale Uniunii Europene sa coopereze in domeniul politicii fiscale si sa urmareasca armonizarea legislatiilor lor fiscale. Ca regula generala97, fiecare stat are dreptul de a institui si incasa impozite pe teritoriu aflat sub suveranitatea sa. Acest drept este numit suveranitate fiscala si reprezinta libertatea fiecarei tari de a-si sili propriul sistemul fiscal, de a defini impozitele care alcatuiesc acest sistem, de a preciza subiectii impunerii, de a determina baza de impozitare, de a dimensiona cotele de impunere, de a fixa termenele de plata, de a acorda inlesniri fiscale, de a sili sanctiuni fiscale, de a institui cai de atac si procedura de solutionare a litigiilor fiscale. Cu titlu de exceptie, exista anumite organizatii supranationaie, care au competenta de a percepe impozite pe teritoriul aflat sub jurisdictia lor. Astfel, Comunitatea Europeana, in cadrul procesului de integrare economica, a desfiintat barierele vamale dintre statele membre si a instituit un tarif vamal comun, care se aplica in relatiile dintre statele membre. Toate incasarile din taxe vamale, o cota din taxa pe valoarea adaugata, precum si alte resurse fiscale, percepute in Uniunea Europeana, sunt venituri ale bugetului comunitar"98. Pentru a nu perturba functionarea pietei interne a UE, sistemele fiscale nationale trebuie sa fie astfel concepute incat sa fie cat mai neutre cu putinta. De aceea, taxele vamale au fost abolite, aceasta contribuind la realizarea uniunii vamale, ceea ce a implicat interzicerea in comertul intre statele membre a taxelor vamale si a altor taxe cu efect echivalent"99. Acelasi obiectiv (al bunei functionari a pietei unice) a fost avut in vedere la adoptarea taxei pe valoarea adaugate, desi inca de la introducerea acestui impozit, statelor membre li s-a permis sa isi sileasca propriile cote de impozitare. Odata ce piata interna a devenit o realitate in Comunitatea Europeana, consumatorii au putut sa cumpere dupa propriile alegeri orice bunuri din statele membre, fara a mai fi nevoiti sa plateasca taxe vamale. Diferentele dintre cotele de impozitare pentru diferite bunuri au avut ca efect o diversificare a afacerilor. Aceasta multiplicare a productiei si distributiei a avut numeroase repercursiuni economice si un mare impact social. Aceasta este explicatia faptului ca armonizarea impozitelor indirecte a fost considerata o prioritate pentru politica fiscala a Uniunii Europene. Spre deosebire de acestea, la o prima prire, impozitele directe nu au determinat necesitatea de a fi armonizate. Timpul insa a demonstrat ca si in acest domeniu este nevoie de coordonare, deoarece oamenii pot alege sa traiasca si sa munceasca in acele tari in care impozitele si taxele sunt mai scazute, iar societatile au de asemenea tendinta de a-si reduce povara fiscala, ceea ce in final afecteaza competititatea dintre statele membre ale Uniunii Europene. Acestea sunt problemele care urmeaza a fi analizate, in paralel cu o aprofundare a fundalului fiscalitatii in Uniunea Europeana, atat in termenii UE, cat si ai politicilor nationale, examinandu-se diferite tipuri de impozite si sisteme fiscale. Ca punct de plecare in studierea acestor aspecte, trebuie sa ramana realitatea ca, cu toate ca politica fiscala a Uniunii Europene isi poate sili noi prioritati in itor, directiile sale de baza vor ramane intotdeauna aceleasi: sa asigure faptul ca fiscalitatea din statele membre nu are un impact nedorit asupra altor state si de a asigura o suveranitate reala a cetatenilor UE in aceasta actiune comuna a statelor membre. Consider ca politica fiscala nationala nu mai poate fi prita in mod izolat, ci ca fiind parte a unui context mai amplu, determinat de obiectivele de integrare europeana, iar statele membre trebuie sa isi creasca eforturile in a-si adapta propriile sisteme fiscale la nevoile actualelor schimbari economice, politice si sociale care caracterizeaza zona Uniunii Europene. in conceptia noastra, importanta politicii fiscale a Uniunii Europene reiese din capacitatea acesteia nu numai de a nu perturba piata unica europeana, ci de a contribui la buna functionare acesteia. Politica fiscala a Uniunii Europene, ca parte integranta a politicii generale a Comunitatii Europene, trebuie sa asigure indeplinirea scopurilor prevazute in cadrul articolului 2 al Tratatului CE: realizarea, in intreaga Comunitate, a unei dezvoltari armonioase, echilibrate si durabile a actitatilor economice, a unui nivel inalt al ocuparii fortei de munca si al protectiei sociale, promovarea unei cresteri durabile si neinflationiste, a unui grad inalt de convergenta a performantelor economice, asigurarea unui nivel al protectiei si al imbunatatirii calitatii mediului, cresterea nivelului de trai si a calitatii etii, coeziunea economica si sociala si solidaritatea intre statele membre. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
