Functionarea societatilor comerciale

FUNCTIONAREA SOCIETATILOR COMERCIALE

Organele de conducere si control ale societatii comerciale

Aceste organe sunt:

- adunarea generala a asociatilor;

- administrator;

- consiliu de administratie 313f56d ;

- cenzorii.

Modificarea actului constitutiv

Dupa constituirea societatii, pe parcursul activitatii acesteia apar di­verse situatii care necesita modificarea actului constitutiv, in mod obliga­toriu impusa de situatia creata sau numai la cererea expresa si exclusiva a asociatilor.

A. Astfel, dintre situatiile in care legea impune in mod obligatoriu modificarea actului constitutiv, sub sanctiunea dizolvarii societatii, enu­meram:

1. Modificarea numarului minim si maxim obligatoriu de asociati.

daca numarul de asociati se reduce sub cinci la societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni si nu se completeaza cu alti asociati in termenul legal de noua luni, actul constitutiv trebuie modificat in sensul schimbarii in alta forma legala de societate, corespunzatoare numarului de asociati ramasi; in caz contrar, societatea se dizolva conform art.223 (1) din Legea 31/1990 (republicata);

- la societatile cu raspundere limitata cu mai multi asociati, in situatia in care societatea ramane cu un singur asociat, actul constitutiv trebuie modificat pentru societate: cu raspundere limitata cu asociat unic;

- tot la societatile cu raspundere limitata, in situatia cand numarul de asociati depaseste 50 - numar maxim admis de lege -, actul constitutiv trebuie modificat in sensul schimbarii formei juridice a societatii in societate pe actiuni;

- in cazul societatilor in nume colectiv, daca numarul de asociati, din diverse motive, se reduce la unul singur, asociatul ramas trebuie sa modifice actul constitutiv pentru transformarea societatii din societate in nume colectiv in societate cu raspundere limitata cu asociat unic. In caz contrar, societatea se dizolva in baza art. 224 din Legea 31/1990 (republicata). Aceasta prevedere a legii se aplica si in cazul societatilor in comandita simpla sau in comandita pe actiuni, daca ramane un singur asociat comanditat sau comanditar.

2. Reducerea capitalului social sub minimul legal de 25 de milioane de lei in cazul societatii pe actiuni si in comandita pe actiuni si necompletarea lui in termenul legal de noua luni impun modificarea actului constitutiv, in sensul schimbarii formei juridice a societatii, corespunzator capitalului social ramas sau, in caz contrar, dizolvarea societatii conform art.223 (1) lit."b" din Legea 31/1990 (republicata).

B. Sunt cazuri cand asociatii doresc modificari ale actului constitu­tiv al societatii fara sa fie obligati prin lege, ci doar prin vointa proprie, modificari pe care le considera necesare, in functie de situatia nou creata in societate. Aceste modificari se refera la:

Modificari ale actului constitutiv mentionate in Registrul Co­mertului, in baza incheierii judecatorului delegat:

- mutarea sediului societatii in alta localitate;

- schimbarea obiectului principal de activitate;

- modificarea capitalului social;

- reducerea sau prelungirea duratei societatii;

- fuziunea si divizarea;

- dizolvarea;

- lichidarea.

Modificarea structurii aporturilor la capitalul social

Modificari ale actului constitutiv, mentionate in Registrul Co­mertului, in baza rezolutiei directorului Oficiului Registrului Comer­tului:

Ø mutarea sediului principal sau al sucursalei in aceeasi localitate;

Ø schimbarea denumirii strazilor prin decizie administrativa;

Ø modificarea datelor de stare civila sau de identificare a fondatori­lor, asociatilor, administratorilor, cenzorilor;

Ø schimbarea administratorilor, imputernicitilor, reprezentantilor, cenzorilor, coman-ditarilor sau lichidatorilor;

Ø transmiterea partilor sociale sau actiunilor;

Ø excluderea asociatilor;

Ø retragerea asociatilor;

Ø decesul unui asociat;

Ø suspendarea temporara a activitatii;

Ø transformarea formei juridice a societatii comerciale;

Ø modificarea firmei;

Ø declararea sau modificarea emblemei;

Ø inscrierea mentiunilor referitoare la fondul de comert; 

Ø inscrierea mentiunilor privind drepturile de proprietate indus­triala;

Ø radierea comerciantului din Registrul Comertului.

Modificari ale actului constitutiv inregistrate in baza inche­ierii judecatorului delegat, fara autorizarea functionarii si fara pre­schimbarea certificatului de inregistrare

Modificari ale actului constitutiv inregistrate in baza inche­ierii judecatorului delegat, cu preschimbarea certificatului de inre­gistrare si cu autorizarea functionarii

Modificari ale actului constitutiv inscrise in Registrul Comer­tului in baza rezolutiei directorului Oficiului Registrului Comertului, fara preschimbarea certificatului de inregistrare

Modificari ale actului constitutiv inscrise in Registrul Comer­tului in baza rezolutiei directorului Oficiului Registrului Comertului, cu preschimbarea certificatului de inregistrare si fara autorizarea functionarii

Modificari ale actului constitutiv inscrise in Registrul Comer­tului in baza rezolutiei directorului Oficiului Registrului Comertului, cu preschimbarea certificatului de inregistrare si cu autorizarea functionarii comerciantului

Dizolvarea si lichidarea

Societatea se dizolva prin :

- trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;

- imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;

- declararea nulitatii societatii;

- hotararea adunarii generale;

- hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii;

- falimentul societatii;

- alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

In situatia in care in actul constitutiv se prevede un termen deter­minat, limitat de functionare a societatii, administratorii sunt obligati sa consulte asociatii cu cel putin un an inainte de expirarea duratei societatii cu privire la eventuala prelungire a acesteia. In cazul in care adminis­tratorii nu se pronunta, oricare dintre asociati poate cere impunerea aces­tei consultari prin instantele de judecata.

In cazul societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni, pe langa cauzele de dizolvare enumerate mai sus (Legea 31/1990 republicata), dizolvarea societatii intervine si in cazul in care capitalul social sau (si) numarul actionarilor scade sub minimul legal si nu se actioneaza in termen de noua luni pentru completarea lor.

Societatile in nume colectiv sau cu raspundere limitata se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur.

Dizolvarea societatilor comerciale poate fi efectuata si la cererea Camerei de Comert sau a oricarei persoane, in cazurile in care:

- societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni;

- societatea nu a depus, timp de trei ani consecutivi, bilantul con­tabil sau alte acte care, potrivit legii, se depun la Oficiul Registrului Comertului;

- societatea si-a incetat activitatea sau nu are sediu cunoscut ori asociatii au disparut sau nu au domiciliul ori resedinta cunoscute;

- societatea si-a intrerupt activitatea mai mult de trei ani chiar daca a anuntat acest lucru organelor fiscale si a inscris intreruperea la Registrul Comertului.

Hotararea definitiva a adunarii generale sau a tribunalului de dizol­vare a societatii nu are ca efect pierderea personalitatii juridice a acesteia, ci creeaza conditii pentru efectuarea operatiunilor de lichidare astfel incat sa fie protejati creditorii, iar asociatii sa beneficieze de o dreapta impartire a patrimoniului dupa stingerea pasivului.

Din momentul dizolvarii, administratorii nu mai pot intreprinde noi operatiuni sub sanctiunea raspunderii personale si solidare pentru opera­tiunile pe care le-au intreprins. Aceasta interdictie, prevazuta de Legea 31/1990 (republicata), la art. 228 (2), se aplica din ziua expirarii terme­nului fixat pentru durata societatii ori de la data la care dizolvarea a fost hotarata de adunarea generala sau declarata prin sentinta judecatoreasca. Cu exceptia initierii de noi operatiuni, administratorii isi continua man­datul pana la preluarea functiei de catre lichidatori.

Numirea lichidatorilor se face, de regula, de catre adunarea generala a asociatilor. La societatile in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata, hotararea adunarii generale trebuie luata cu unani­mitate de voturi, iar la societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni, hotararea trebuie luata cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actu­lui constitutiv.

Actul de numire a lichidatorilor sau sentinta care ii tine locul si orice act ulterior, care ar aduce schimbari in persoana acestora, trebuie de­puse la Registrul Comertului pentru a fi inscrise si publicate in "Moni­torul Oficial al Romaniei", dupa care lichidatorii vor depune si specime­nul de semnatura si vor exercita aceasta functie.

Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Atat lichidatorii persoane fizice, cat si reprezentantii persoanelor juridice tre­buie sa fie lichidatori autorizati in conditiile legii. Imediat dupa preluarea functiei, primele acte incheiate de lichida­tori vor fi un inventar al bunurilor si un bilant, care sa consemneze situatia exacta a activului si pasivului societatii, pe care le vor semna impreuna cu administratorii.

Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori si actele so­cietatii. De asemenea, vor tine un registru cu toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administra­torii si isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor.

Prerogativele lichidatorilor sunt mai largi decat cele ale fostilor administratori. Astfel, Legea 31/1990 (republicata) prevede ca lichida­torii, in afara de puterile conferite de asociati, vor putea:

- sa stea in judecata si sa fie actionati in interesul lichidarii;

- sa execute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lichidare;

- sa vanda, prin licitatie publica, imobilele si orice avere mobiliara a societatii; vanzarea bunurilor nu se va putea face in bloc;

- sa faca tranzactii;

- sa lichideze si sa incaseze creantele societatii, chiar in caz de faliment al debitorilor, dand chitanta;

- sa contracteze obligatii cambiale, sa faca imprumuturi neipote­care si sa indeplineasca orice acte necesare;

- sa faca operatii comerciale in interesul lichidarii; pentru opera­tiile efectuate de lichidatori care nu sunt necesare scopului lichidarii, acestia sunt raspunzatori personal si solidar.

Scopul exclusiv in care vor actiona lichidatorii pe perioada man­datului lor il constituie conservarea patrimoniului societatii, stabilirea exacta a activului si pasivului, pregatirea conditiilor pentru lichidare si lichidarea propriu-zisa prin plata debitelor si apoi repartizarea activului ramas catre asociati. Chitanta de primire, semnata de ultimul asociat, a celei din urma repartitii tine loc de aprobare a contului si a repartitiei facute fiecarui actionar.

Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult trei ani de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest ter­men cu cel mult doi ani. Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea societatii din Registrul Comertului. Lichidarea nu libereaza pe asociati si nu impiedica deschiderea procedurii de faliment al socie­tatii.

Dupa aprobarea socotelilor si terminarea repartitiei, registrele si actele societatii in nume colectiv, in comandita simpla si cu raspundere limitata, ce nu vor fi necesare vreunuia dintre asociati, se vor depune la asociatul desemnat de majoritate.

In societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni, acestea vor fi depuse la Registrul Comertului, unde orice parte interesata va putea lua cunostinta de ele, cu autorizatia instantei.

Registrele tuturor societatilor trebuie pastrate timp de cinci ani.