 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MARKETING
Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde". |
| StiuCum
Home » marketing
» marketing modern
» Continutul sl rolul social-economic al marketingului
|
|
Domeniile si specializarea marketingului |
|
| in evolutia sa, marketingul s-a extins in multiple domenii de actitate. Acest lucru s-a petrecut, mai ales, dupa al doilea razboi mondial, cand marketingul a gasit teren prielnic de aplicare in cele mai variate domenii de actitate si spatii economico-geografice. Difera insa ritmurile si proportiile asimilarii de la un domeniu la altul; cauzele diferentierilor tin de conditiile proprii fiecarui domeniu, de experienta acumulata si de sarcinile ce ren marketingului in fiecare din aceste domenii. Universalitatea marketingului Difuzarea larga a marketingului in cele mai diverse domenii ale actitatii umane pune in edenta universalitatea marketingului20, trasatura caracteristica pentru evolutia teoriei si practicii de marketing. Aceasta trasatura nu poate fi absolutizata; ea are un cara Nu poate fi vorba de un export21 al marketingului dintr-o parte intr-alta a lumii. Nu intamplator, Fr. Nepven-Nivelle se pronunta pentru un marketing a l'europeene", plecand de la observatia ca marketingul de peste ocean (se referea la cel american) poate ser doar ca sursa de inspiratie, dar nu trebuie copiat22. Ca argumente23 in sustinerea universalitatii marketingului sunt retinute : a) patrunderea lui, treptat, in toate sectoarele de actitate, cu aplicabilitate, in ultima vreme, si in alte sectoare decat cele economice ; b) patrunderea marketingului in economii aflate pe diferite trepte ale dezvoltarii; c) afirmarea marketingului in orice tip de economie, atat in tarile cu economie de piata, unde cadrul de manifestare este mult mai fertil, cat si in tarile cu economie centralizata, unde spatiul de miscare este insa mai limitat. Specializarea marketingului Asa cum s-a mai subliniat, in evolutia sa, marketingul a folosit doua cai principale de extindere in actitatea economica: dezvoltarea extensiva si dezvoltarea intensiva. Ambele directii de evolutie a marketingului au determinat specializarea sa, atat in raport cu functiile firmei, cat si dupa natura bunurilor realizate de firma. Specializarea marketingului se infaptuieste in economia contemporana si dupa categoriile de marfuri, dupa ramurile de actitate economica si dupa caracterul geografic al actiunii sale. Domeniul cel mai fertil pentru marketing este, de departe, cel ai productiei si consumului. Acest lucru este determinat, in principal, de urmatoarele aspecte : - complexitatea celor doua sectoare si dispersarea lor teritoriala; - gradul ridicat de dificultate a problemelor cu care se confrunta aici firmele ; - marea diversitate, mobilitate si elasticitate a nevoilor de consum si a cererilor de marfuri; - caracterul puternic segmentat al pietelor; - sezonalitatea productiei si consumului. Pe de alta parte, preocuparile tot mai edente ale specialistilor de a extinde aplicabilitatea marketingului si spre celelalte sectoare economice decat productia si consumul au condus la o specializare a acestuia, inclusiv a metodelor si tehnicilor de lucru. Potrit criteriului profilului actitatii economice, specializarea marketingului a determinat dizarea sa in: a) Marketingul bunurilor de productie (sau marketingul industrial, denumire improprie, dupa opinia noastra, deoarece cvasitotalitatea bunurilor se obtin astazi pe cale industriala). Delimitarea acestui domeniu al marketingului s-a realizat s-a-s de marketingul bunurilor de consum si este determinata, in principal, de mai multe particularitati: - caracterul rigid al crearii de bunuri de productie; - motivatia sa preponderent rationala ; - numarul relativ mic de agenti economici; - comportamentul specific de achizitie al agentului economic ; - gradul relativ ridicat al concentrarii centrelor de productie si consum; - specificitatea tehnicilor, metodelor si instrumentelor de cercetare ; - directii specifice de orientare a politicilor de marketing pentru bunuri de productie. b) Marketingul bunurilor de consum, considerat domeniul genezei marketingului. El are cel mai larg camp de aplicare, constituind si elementul de raportare a particularitatilor celorlalte domenii de specializare. c) Marketingul serciilor reprezinta domeniul de specializare cel mai dinamic, motivat de evolutia rapida a sectorului tertiar (serciile) fata de sectorul primar (agricultura) sau cel secundar (industria). Particularitatile principale ale serciilor in raport cu bunurile industriale (intangibilitate, imposibilitatea stocarii, consumul lor la locul producerii) impun caracteristici specifice atat pentru cercetarile de marketing in acest domeniu, cat si prind modelarea ofertei in raport cu cererea si organizarea procesului de distributie. Specializarea marketingului dupa criteriul amintit nu se opreste doar la aceste trei mari sectoare ; ea continua in largime si adancime, retinand, alaturi de particularitatile specifice ale acestora, si noi delimitari legate, de pilda, de problematica productiei si circulatiei bunurilor agricole (marketingul agricol) sau ale bunurilor alimentare (marketingul agroalimentar) sau ale bunurilor de folosinta indelungata sau ale nevoilor financiare, turistice, de asigurari etc, care reliefeaza diferente sensibile in aplicarea marketingului. Dupa criteriul geografic, specializarea marketingului se refera la: a) Marketingul intern, care orienteaza actitatea agentilor economici in raport cu cerintele pietei locale si nationale. b) Marketingul international, caracterizat printr-un pronuntat dinamism si proces de specializare, in functie de directia fluxurilor de marfuri, retinand, astfel, un marketing al exporturilor si un marketing al importurilor, care atrage atentia asupra modului de abordare a marketingului nu numai din perspectiva plasarii marfurilor in strainatate, ci si din cea a achizitionarii de pe pietele externe. Or, din aceasta optica si a dinamismului marketingului international, acesta a evoluat de la un marketing de export si de import la un marketing multinational, specific marilor companii internationale.In prezent, pe terenul mondializarii afacerilor internationale, se contureaza tot mai edent un marketing global, specific firmelor transnationale, ce abordeaza propria piata de desfacere, ca o inlantuire de piete nationale, si care ap Dupa nivelul de organizare economica, delimitam: a) micromarketingul, care priveste actitatea la nivelul firmei, intreprinderii, organizatiilor non-profit; b) macromarketingul, cu aplicabilitate la nivel national. Dupa criteriul sarcinilor, retinem: a) marketingul stimulativ - pentru o cerere inexistenta, cand aceasta trebuie sa fie creata; b) marketingul conversional - pentru o cerere repulsiva, care trebuie modificata; c) marketingul dezvoltarii, operant in cazul unei cereri latente si care trebuie dezvoltata ; d) remarketingul, operant in cazul unei cereri ezitante ; e) demarketingul, aplicabil in cazul unei cereri excesive si care trebuie temperata, redusa; f) contramarketingul, utilizat in cazul cererii de bunuri cu grad inalt de nocitate. Dupa strategiile de marketing adoptate si practicate de firme, delimitam: a) Marketingul nediferentiat, care presupune introducerea pe piata a unui singur produs propriu, in baza unui program de marketing unic, cu intentia de a polariza toti consumatorii. b) Marketingul diferentiat, ce presupune introducerea pe piata a unor produse proprii diferite, cu programe de marketing diferite pentru fiecare segment. c) Marketingul concentrat, ce presupune concentrarea tuturor eforturilor asupra unuia sau catorva segmente esentiale ale pietei. Specializarea marketingului in directiile enumerate nu afecteaza unitatea lui, din cel putin doua considerente. Un prim considerent se refera la faptul ca delimitarile dintre diferitele tipuri de marketing nu sunt intotdeauna suficient de edente si conngatoare ( cazul produselor destinate si pentru consumul productiv, dar si pentru consumul populatiei; sau cazul serciilor turistice care sunt insotite pana la interconditionare de distributia anumitor bunuri materiale). Un al doilea considerent priveste faptul ca delimitarile dintre tipurile de marketing nu sunt exclusive ; pana la urma ele (tipurile de marketing) au acelasi continut, dar surprins din unghiuri diferite. Marketingul socialIn ultimul timp, evolutia marketingului este marcata de patrunderea sa si in alte domenii decat cel economic, respectiv in spatiul actitatilor non-profit. Ar parea o fortare a lucrurilor aplicarea sa in domenii ce nu urmaresc obtinerea profitului, drept scop al actitatii desfasurate. in fapt, si actitatile sociale se cer desfasurate dupa criterii rationale, solicita o anumita gestionare" a resurselor pe care le antreneaza in vederea obtinerii de efecte pozitive. Din perspectiva acestui rationament, apare analogia dintre dezideratele unei actiuni sociale si cerintele unui anumit segment de piata. Spre exemplu, o actiune profilactica, ce urmareste protejarea populatiei de o anumita maladie (hepatita, poliomielita, SIDA etc), cere identificarea celor mai expuse" segmente de populatie la imbolnare, sensibilizarea adecvata a acestora in a accepta actiunea de vaccinare, mobilizarea unor resurse materiale si financiare, folosirea unui personal medical corespunzator, utilizarea seringilor de unica folosinta etc. Finalitatea actiunilor trebuie sa asigure maxima cuprindere in operatiunea de profilaxie a fiecarui segment de populatie expus (mai mult sau mai putin). Aceasta reprezinta situatia unei actiuni de marketing social. Multi specialisti se intreaba daca nu cumva marketingul este un concept adecvat unei epoci marcate de: deteriorarea mediului inconjurator, epuizarea resurselor naturale, cresterea exploziva a populatiei, saracia si foametea, neglijarea serciilor sociale (a se vedea cazul industriilor producatoare de detergenti). Ph. Kotler si G. Zaltman definesc marketingul social ca fiind elaborarea, punerea in aplicare si controlul programelor urmarind cresterea adeziunii la o idee, la o cauza sau la un comportament social in cadrul unuia sau mai multor grupuri zate"24. Acesta (marketingul social) utilizeaza segmentarea pietei (piata luata aici in sens urativ), studii de piata, punerea in valoare a conceptelor de comunicatie, facilitati, stimuli, teoria schimburilor, pentru a obtine maximum de reactie din partea grupurilor zate25. Marketingul social acopera o arie foarte intinsa de actitati, producandu-se in cadrul lui o anumita specializare. Vorbim, astfel, despre: - marketingul educational, ce urmareste maximizarea efectelor unui anumit proces de instruire; - marketingul ecologic, care se dezvolta pe doua uri: unul, la nivel macroeconomic si are ca principal obiectiv prevenirea degradarii mediului ambiant, prin actiuni conjugate ale statului si ale unor organisme publice, si altul, la nivel microeconomic, unde fiecare agent economic este chemat sa incorporeze componenta ecologica in politica sa de marketing. - marketingul securitatii rutiere, solicitat de cresterea considerabila a parcului de autovehicule, dar si a accidentelor de circulatie ; - marketingul actitatilor culturale (de pilda, asigurarea unei reusite de public a unei expozitii de arta - pictura, sculptura etc.); - marketingul in domeniul sanatatii se ocupa de micsorarea numarului de imbolnari, promovarea medicinii omului sanatos (educatie sanitara si sensibilizarea populatiei la controalele medicale periodice). Evolutii importante sub aspectul dezvoltarii au cunoscut si marketingul sportiv, marketingul religiei. Un loc aparte in cadrul actitatilor nelucrative il ocupa marketingul politic si, mai ales, cel electoral, chemat sa ofere mijloacele necesare cunoasterii caracteristicilor comportamentale ale electoratului, identificarii sensibilitatilor sale fata de diferitele probleme ale etii social-politice. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
