 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» economie politica
» Relatia reciproca dintre politica si economie
|
|
Gradul de extindere a corporatismului si factorii determinanti |
|
| Dezvoltarile teoretice despre corporatism adeseori au creat o imagine falsa cum ca acesta ar fi un fenomen social total si nu mai degraba un fenomen preponderent sectorial care se agrega. Cu alte cuvinte, adeseori s-a creat imaginea ca odata acceptat de catre puterea politica, corporatismul s-ar geneA¬raliza in mod automat si uniform in toata viata economica si sociala si la toate nilurile, eliminand complet pluralismul caruia ii ia locul. Aceasta imagine insa dispare indata ce se face trecerea la analiza gradului de extindere a corporatismului in ansamblul economiei, precum si pe nilurile acesteia: macroeconomie, sectorial (sau mezoeconomie) si microeconomie. Recurgand la asemenea analize se elimina, in mare parte, latura ideologica si se scoate in evidenta latura pragmatica - instrumentala. Prin trecerea la atare analize, de asemenea, se poate constata, de exemplu, ca in societatile democrate politicile corporatiste se nasc nu atat din proiecte pur ideatice cat mai cu seama din necesitatea practica de a sustine pe social si politic solutionarea problemelor economico-sociale reale in conditiile respectarii principiilor democratice si a cerintelor eficientei. Cu alte cuvinte, proiectele care vizeaza realizarea anumitor obiecti macroeconomice si/sau sectoriale sa nu fie in dezacord cu grupurile de interes (cu societatea civila), ci sa fie in consonanta cu vointa si dorinta acestor grupuri, fara a stirbi insa interesele altor grupuri si ale societatii in ansamblu. In analizele transrsale nationale efectuate de mai multi cercetatori s-au evidentiat diferite grade de corporatism determinate dupa criteriul ariei de cuprindere si al specificului politicilor aplicate. De asemenea, ei au evidentiat existenta unor diferente mari intre tari in ce priste extinderea diferitelor tipuri de aranjamente institutionale si retele corporatiste. Fireste, gradul de corporatizare a unei economii este exprimat prin dirsi indicatori cum sunt: nilul la care se realizeaza procesele de consultare, de concertare si de atragere a grupurilor de interes de catre stat la luarea unor decizii; nilul si importanta problemelor economice si sociale solutionate cu acordul comun al grupurilor de interes si al agentiilor de stat; densitatea sau frecnta actiunilor de conlucrare dintre grupuri de interes si agentiile de stat, mai ales la nil macroeconomic si la cel sectorial. Tocmai de aceea evaluarile facute de unii cerceA¬tatori au un caracter foarte aproximativ exprimate apelativ: corporatism slab, corporatism mediu, corporatism puternic si ate cu pluralismul. Principalele caracteristici ale categoriilor de corporatism luate in comA¬paratie cu pluralismul si lista exemplificativa de tari unde se aplica aceste categorii sunt redate in tabelul 5.2. elul 5.2. Caracteristici ale diferitelor grade de corporatizare a economiilor unor tari Grad de corporatizare Tari Partile antrenate ce colaboreaza cu statul Caracteristici principale ale actiunilor 1. Pluralism S.U.A. Canada Noua Zeelanda Actiunile grupurilor de presiune reprezentate de sindicate si asociatii profesionale Presiuni predominant politice si lobby pe lanA¬ga parlament si gurn exercitate de catre gruA¬puri de interes fragA¬mentate si concurente; grad redus de particiA¬pare efectiva la deciziile politice de catre anuA¬mite uniuni sindicale si negociere colectiva la nilul unitatii Aceasta dirsitate a gradelor de angajare a tarilor la corporatism repreA¬zinta efectul modurilor diferite de organizare, de actiune si de reprezentare a grupurilor de interes, efectul gradului de coeziune a grupurilor, precum si efectul cailor prin care statul poate sa-si modeleze aranjamentele instituA¬tionale de a realiza obiectile politice si economice. Exprimand o conceptie mai generala, putem afirma ca generarea corporatismului in forme si cu ponA¬deri specifice fiecarei tari trebuie legata de existenta unor factori de natura istorica, politica, sociala si economica ce actioneaza in fiecare tara in parte. La intrebarea cine hotaraste diferite forme si retele corporatiste in dirse tari pentru ca acestea sa ajunga la un nil slab, mediu sau puternic de cor-poratizare, Dekker (facand apel la cercetarile lui Maier1) formuleaza o lista de zece factori considerati ca fiind preconditii ale corporatismului2. Scala pe care se intind formele de corporatism intalnite in diferite tari este data tocmai de existenta si de ponderea diferita pe care o au factorii resA¬pectivi in reteaua institutionala a fiecareia dintre aceste tari. Factorii respecA¬tivi reprezinta niste variabile care influenteaza aparitia si cresterea corpoA¬ratismului. In functie de acesti factori si premise, care difera de la o tara la alta, se adopta aranjamentele institutionale de tip corporatist specifice conA¬form cerintelor si posibilitatilor oferite de insasi grupurile de interes organiA¬zate, de disponibilitatile lor organizatorice concretizate in nilul de repreA¬zentare, coeziunea organizatorica si capacitatea liderilor de a face fata stariA¬lor conflictuale si de a se angaja in procesul de negocieri. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
