 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» sisteme fiscale
» Elemente comune pentru sistemele fiscale din uniunea europeana
|
|
Rolul impozitelor pe consum |
|
| Impozitele pe consum sunt definite in Uniunea Europeana ca reprezentand impozite percepute asupra tranzactiilor care au loc intre consumatorul final si producatori si asupra bunurilor finale de consum. in clasificarea ESA95244, in aceasta categorie pot fi identificate urmatoarele categorii de impozite: » taxa pe loarea adaugata; » taxe male asupra importurilor; » accizele; » alte impozite asupra productiei (de exemplu licentele profesionale platite de societati, care desfasoara activitati de productie, impozitele pentru protectia mediului, etc), cu exceptia taxelor de timbru si a impozitelor pe tranzactiile financiare sau de capital; » alte impozite, precum impozite pe cheltuieli si pentru licente platite de gospodarii pentru cheltuieli p Impozitele si taxele efective pe consum sunt ridicate in majoritatea statelor din Uniunea Europeana. Acest lucru reflecta nu numai o presiune fiscala ridicata, dar si o compozitie a taxelor si impozitelor care se bazeaza in mare masura pe impozitele pe consum. De fapt, acestea reprezentau peste 36% din totalul veniturilor din impozite si taxe in zona EU in anii 1995- 2005 (graficul nr.56). Tarile in care realizarea veniturilor fiscale este determinata de impozite mari pe consum sunt: Danemarca (17,6% in PIB), Suedia (17,1%), Slovenia (16,8) si Franta (16,1%) (elul nr. 2). Evolutia presiunii fiscale a impozitelor pe consum este surprinsa in graficul nr. 57, realizat pe baza datelor cuprinse in elului nr. 2. in anul 2005, media acestui indicator pentru Uniunea Europeana era de 14,1%. TVA joaca in statele Uniunii Europene un rol dominant, reprezentand 60,8% din totalul veniturilor din impozitele pe consum la nivelul anului 2004 (loare calculata pe baza datelor din lucrarea Structura sistemelor fiscale in Uniunea Europeana247). De unde insa optiunea statelor pentru aceasta tehnica de impunere? Sunt numeroase lucrari in care se subliniaza antajele oferite de impunerea multistadiala a lorii adaugate. Astfel, se considera ca TVA constituie un produs de inginerie fiscala, creat de gandirea umana, prin care s-a cautat corectarea efectelor produse de impozitele generale pe consum, care actionau asupra circulatiei marfurilor", iar prin utilizarea TVA se urmareste asigurarea unei cat mai mari neutralitatii, pentru agentii economici participanti la realizarea de bunuri si servicii destinate consumatorilor finali, care suporta impozitul"248. Un alt antaj deosebit de important in contextul cooperarii din zona Uniunii Europene este dat de faptul ca prin aplicarea ei se faciliteaza legaturile comerciale intre statele membre"249. Statele membre aplica diferite structuri pentru taxa pe loare adaugata: o structura duala de rate este intalnita in tari precum: Germania, Olanda si Marea Bntanie; o structura multipla de rate este caracteristica in state, precum: Franta, Italia, Irlanda si Spania. Cotele standard riaza de la 16% (Germania) ia 20% (Italia si Irianda). Cu exceptia Irlandei, in ultimii 20 de ani toate tarile au majorat cotele de impozitare standard; in medie la nivel de UE cota standard a crescut de la 17,5 la 19,4 procente. Desi toate statele membre au implementat sistemul taxei pe loarea adaugate, iar progresele Comisiei Europene in demersul de armonizare a TVA in spatiul comunitar au fost considerabile, in continuare acesta nu functioneaza optim la nivelul Uniunii Europene din cauza rumeroaselor scutiri fiscale, practicarii de cote de impunere diferite, acordarii de facilitati fiscale, toate acestea afectand in tlnal procurarea de venituri fiscale si cauzand o complicare semnificati a sistemului de TVA. Daca unii autori au subliniat antajele introducerii TVA, altii au subliniat numeroasele deficiente in functionarea actualului sistem de TVA din Uniunii Europene250. Astfel, se arata ca, desi statele membre au convenit inca din 1997 sa sileasca un sistem pentru TVA armonios, care ulterior a fost modificat pentru a corespunde obiectivului de piata unica, (sistemul in vigoare are un grad corect de armonizare cu o baza de impozitare proportionala, cu doua categorii de impozite, cu impozite standard minime si reduse fixate la nivel Uniunii Europene), exista totusi exceptii, derogari si scheme speciale care functioneaza conform legislatiei Comunitatii Europene si care permit existenta unui anumit numar de diferente intre tarile Uniunii Europene, in functie de situatia economica specifica.In majoritatea cazurilor, relaxarea fiscala reflecta consideratii de natura distributionala251. Totusi, daca se foloseste extensiv diferentierea TVA, aceasta duce la pierderi masive, deoarece TVA scazut este in beneficiul unor grupuri cu venituri mari (servicii hoteliere si restaurante). Adaugate la pierderi directe de venituri, diferentierea TVA reduce efici TVA diferentiat si scutirile creeaza de asemenea distorsiuni ale concurenta si consumului in tarile Uniunii Europene, de exemplu, tratamentul fiscal preferential acordat serviciilor de catering - aprovizionare si alimentatie publica la domiciliu (cu TVA redus in majoritatea statelor UE) fata de restaurante. Alte cazuri au aparut mai recent cu introducerea concurentei in acele sectoare care erau controlate in mod traditional de sectorul public (posta si telecomunicatiile, radio si TV, furnizarea energiei electrice, gazului si apei). Conform reglementarilor actuale in materie de TVA, unitatile din sectorul public beneficiaza de un tratament fiscal special legat de TVA care poate duce la distorsionarea concurentei. Un caz deosebit de scutire pentru unitatile din sectorul public il reprezinta serviciile postale, care au functionat in mod traditional prin agentii publice monopoliste si opereaza tot mai mult pe piete concurentiale. in acest context, tratamentul TVA special oferit unitatilor de stat, in anumite tari, poate duce la distorsionarea concurentei, ceea ce afecteaza operatorii priti. Aceasta poate introduce, o orientare a autoritatilor publice spre autoaprovizionarea cu bunuri si servicii, in opozitie cu contractarea lor din sectorul prit, deoarece nu pot solicita returnarea TVA-ului platit pe bunurile din sectorul prit. Totusi, in Danemarca, Olanda, Finlanda, Suedia si Marea Britanie s-au introdus scheme de returnare speciale pentru a permite autoritatilor locale sa ceara returnarea TVA si in afara sistemului TVA"'52. Diferentele internationale in ceea ce priveste TVA au, de asemenea, un impact important asupra cumparaturilor facute peste granita in zonele de frontiera si in cazul anumitor bunuri si servicii. De fapt. in timp ce eforturile de armonizare din anii 1980 si inceputul anilor 1990 s-au reflectat intr-o dispersie mai redusa a nivelului TVA, diferentele de pana !a 10% in TVA in vigoare in diferite state UE au persistat inca din 1993, sugerand ca nu exista o tendinta spontana clara spre armonizare253. Mai mult, deoarece aplicarea de nivele reduse si super-reduse de TVA nu este omogena in statele UE, riatiile bilaterale pentru anumite produse sunt mult mai mari. Industria turismului, unde concurenta preturilor este importanta, ofera un exemplu: TVA este intre 3% si 25% in zona UE. Diferentele in cazul accizelor este si mai mare si duce la cumparaturi peste granita, dar si la contrabanda. Per total, anumite state UE pot sa mentina taxe indirecte reduse atragand astfel consumatorii din statele invecinate. Aceasta duce la cresterea veniturilor lor din impozite si taxe pe seama tarilor vecine si contribuie la erodarea sistemului global de venituri fiscale pe ansamblul Uniunii Europene254. Aparitia si rapida raspandire a tranzactiilor de comert electronic a dat o dimensiune internationala lipsei de neutralitate a sistemului de TVA existent. Pentru serviciile oferite on-line, practicile internationale de impozitare si taxare a comertului electronic duc la distorsiuni semnificative, introducand o discriminare impotri nzatorilor on-line europeni si in cadrul zonei UE impotri statelor cu TVA ridicat. Acest lucru se intampla deoarece nivelul TVA care se aplica pentru livrarile electronice este cel in vigoare in tara unde se afla furnizorul (adica principiul tarii de origine). Astfel, companiile de nzari on-line cu sediul in state Uniunii Europene cu TVA redus au un antaj concurential fata de cele cu sediul in celelalte state. Pe langa acesta, companiile on-line din Uniunea Europeana sunt supuse unui dublu dezantaj concurential fata de statele care nu sunt membre UE: in primul rand, daca un client din UE cumpara si descarca software de la un nzator on-line cu amanuntul din UE, atunci se impune TVA-ul. in contrast, daca nzatorul are sediul in afara zonei UE, tranzactia este scutita de taxe. in al doilea rand, serviciile ndute unui client din afara UE sunt supuse |
|
|
Politica de confidentialitate
|
