COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI
Consumatorul - trasaturi si factori de influenta
Una din cele mai importante variabile ale mediului de marketing asupra carora
firma nu are control dar pe care incearca sa o influenteze in sensul dorit este
consumatorul. Comportamentul cumparatorului cuprinde toate actiunile implicate
in alegerea, cumpararea, utiliazarea si debarasarea de produse si servicii.
In analiza comportamentului consumatorilor marketerii trebuie sa aiba in vedere
urmatoarele trasaturi
-
comportametul consumatorului este dinamic, exista foarte putine reguli absolute
ale comportametului uman;
- comportametul consumatorului determina interactiuni, fiind necesar sa se
cunoasca ce cred onsumatorii (perceptie), ce simt (impresie) si ce fac
(conduita), precum si care sunt factorii care ii influenteaza (mediul
inconjurator);
- comportametul consumatorului determina schimburi intre participantii la procesul
de vanzare.cumparare;
- consumatorii sunt foarte diferiti unul de celalalt;
- consumatorii actioneaza mai degraba emotional decat rational si pot actiona
diferit in momente de timp distincte;
- comportamentul consumatorului poate fi influentat, acesta poate invata si isi
poate schimba atitudinile si comportamentul.
Factorii care detemina comportamentul consumatorilor referitor la cumpararea
unui bun sau servuciu nu se refera doar la necesitatile fizice (hrana, adapost,
imbracaminte) si nu depind in exclusivitate de puterea sa de cumparare (pret,
venit).
Cele mai multe teorii considera comportamentul consumatorului ca fiind o
functie determinata de factori socio-culturali si de trasaturi personale.
Dintre factorii socio-culturali
cu cea mai mare influenta asupra comportamentului consumatorului si respectiv
in elaborarea strategiei de marketing, se disting cultura, clasa si pozitia
sociala, comportamentul familial si grupul (grupul de referinta).
Cultura reprezinta ,,ansamblul de norme,
valori materiale si morale, convingeri, atitudini si obiceiuri create in timp
de omenire, pe care le poseda in comun membrii societatii si care determina in
mare parte comportamentul acestora, inclusiv comportamentul de cumparare si de
consum''.
Subcultura sau cultura secundara reprezinta ,,un set
de convingeri adoptat de un subgrup din cadrul culturii principale''.
In cadrul fiecarei societati exista grupuri cu comportamente diferite si in cea
mai acceptata teorie sunt cunoscute sub numele de clase sociale. Clasele
sociale cu alte cuvinte sunt ,,grupuri de indivizi ale
caror interese sociale, economice, educationale si politice coincid'' .
Comportamentul familial are o
influenta puternica asupra comportamentului consumatorului. Familia, ca grup de
referinta, se distinge prin urmatoarele caracteristici:
- contactul direct;
- utilizarea in comun;
- subordonarea nevoilor individului.
In mod frecvent, si in special in cazul bunurilor de folosinta indelungata si
de valoare mare, membrii unei familii, in procesul de luare a deciziei de
cumparare, pot indeplini urmatoarele roluri:
- initiator (persoana care declanseaza ideea cumpararii);
- influentator (persoana ce poate influenta, prin experiente si autoritatea de
care se bucura, evaluarea alternativelor);
- decident (persoana care ia decizia finala de cumparare);
- cumparator (persoana ce desfasoara direct tranzactia respectiva);
- utilizator (persoana care detine sau utilizeaza produsul respectiv).
Grupul de referinta este grupul din
care o persoana poate sa nu faca parte, dar aspira la el, bazandu-se pe
comportamentul pe care il are. El este definit ca fiind ,,acea entitate
sociala in care individul nu este membru, dar cu care se identifica prin prisma
similitudinilor de aspiratii, prin comportamentul social in general si prin
comportamentul consumatorului in special''.
Grupurile de referinta influenteaza decizia de cumparare prin:
- informatiile furnizate;
- puterea de asociere sau comparatie;
- presiuni legate de normele sale.
Comportamentul consumatorului este influentat in aceeasi masura si de
trasaturile personale, importante fiind varsta si etapa din ciclul de viata,
situatia economica a persoanei, ocupatia si educatia, motivatia, perceptia,
invatarea, credintele, si atitudinile, personalitatea si imaginea despre sine.
Varsta si etapa din ciclul de viata
sunt importante pentru marketer deoarece, de-a lungul vietii, consumatorul isi
schimba preferintele pentru produse, apar alte necesitati.
Situatia economica influenteaza
comportamentul persoanei in calitate de consumator mai ales din punct de vedere
calitativ, calitatea si pretul fiind caracteristici direct proportionale.
Ocupatia si educatia sunt legate in
general de venit si de clasa sociala, avand o serie de implicatii pentru
activitatea de marketing (pe masura ce creste gradul de educatie al populatiei,
acesteia ii sunt necesare produse sau servicii de o mai buna calitate).
Motivatia reprezinta ,,forta interioara care impulsioneaza
persoanele in scopul lor de atingere a telurilor propuse'' Motivatiile se
impart in:
- motivatii primare (determina cumpararea unui produs, dintr-o anumita
categorie);
- motivatii secundare (determina cumpararea unei anumite marci);
- motivatii rationale (sunt induse de rationamente si evaluari logice ale
situatiei in care se afla consumatorul);
- motivatii emotionale (sunt legate de impresia pe care consumatorul si-o
formeaza asupra marcii);
- motivatii constiente (cumparatorul stie ca are nevoie de un anumit produs);
- motivatii lente (cele care opereaza la nivelul inconstientului
cumparatorului).
Odata motivatia declansata, modul in care consumatorul va actiona, depinde de
modul in care percepe informatiile cu privire la respectivul produs.
Perceptia este procesul prin care o
persoana selecteaza , organizeaza si interpreteaza
informatii in scopul crearii unei imagini asupra mediului inconjurator.
Marketerii au sarcina de a depista modul de percepere de catre consumatori a
produselor sau serviciilor oferite de catre intreprindere.
Invatarea sta la baza mecanismului
perceptual si al motivatiei consumatorului de a cumpara sau nu un anumit produs
sau serviciu si reprezinta ,,o schimbare observabila sau neobservabila in
comportamentul unui consumator, datorata efectelor experientei, care conduce la
cresterea probabilitatii ca un act comportamental sa fie repetat''.
Credintele si atitudinile ajuta
marketerul sa inteleaga mai bine reactiile si comportamentul consumatorului.
Credinta este gandirea descriptiva pe care o persoana o are despre ceva, iar
atitudinea este determinata de componenta cognitiva, afectiva si intentionala.
Personalitatea si imaginea despre
sine influenteaza mecanismul perceptual si motivational al consumatorului deci,
comportamentul acestuia.
Comportamentul consumatorului determinat de toti acesti factori poate si este
necesar sa fie influentat de catre marketeri in vederea finalizarii procesului
decizional de cumparare.
Procesul decizional de cumparare
Procesul decizional de cumparare presupune parcurgerea a cinci etape
conventionale:
Identificarea nevoii reprezinta primul pas in procesul decizional de cumparare,
in care cumparatorul percepe diferenta intre pozitia dorita si cea actuala.
Aceasta perceptie este influentata de stimuli interni, stimuli externi si poate
avea, in acelasi timp, si motivatia unei experiente anterioare.
Cautarea informatiilor. Dupa ce a devenit constient de existenta unei nevoi ce
trebuie satisfacuta, consumatorul trece la adunarea informatiilor necesare
rezolvarii acestei probleme. Informatiile provin din surse interne ( memoria, experiente trecute) sau din surse externe
(familie, prieteni, informatii publice, mesaje promotionale etc.). Amploarea
acestei etape depinde de importanta cumparaturii si de riscul perceput in
legatura cu aceasta (riscul este mai mare in cazul produselor scumpe si
complexe). Aceste riscuri pot fi:
- financiare (daca investitia facuta va fi profitabila);
- fizic/functionale (daca produsul se va deteriora sau nu va functiona la
parametrii asteptati);
- psihologice (impactul asupra starii psihice a consumatorului);
- sociael (evaluarea facuta de prieteni sau rude asupra personalitatii
cumparatorului dupa achizitionarea produsului sau serviciului respectiv).
Daca riscurile sunt mari, exista posibilitatea reducerii lor prin actiuni
intreprinse de consumator prin amanarea cumparaturii si reluarea cautarii de
informatii pentru o alegere mai buna.
Evaluarea alternativelor. Procesul de informare este considerat incheiat daca
sunt identificate alternative care pot satisface nevoia perceputa. Dar din
intreaga gama de produse existente consumatorul nu
cunoaste decat o parte, iar din acestea poate accepta doar un numar redus de
marci
In
alegerea unui produs sau altul, a unei marci sau alta un rol important au
criteriile pe baza carora se face evaluarea alternativelor. Aceste criterii pot
fi:
- obiective (pret, facilitati, caracteristici fizice ale produsului etc.);
- subiective (determinate de factori intangibili).
Selectarea marcilor in procesul de cumparare
Achizitionarea este etapa ce urmeaza selectiei celei mai bune alternative si
presupune plata unei sume de bani sau doar promisiunea de a plati, in schimbul
unui aprodus sau serviciu anume. Aceasta etapa presupune stabilirea locului
unde are loc tranzactia, conditiile in care aceasta se va desfasura si disponibilitatea
produsului in cauza.
Evaluarea post-cumparare reprezinta ultimul pas al procesului decizional de
cumparare. In urma achizitionarii produsului dorit consumatorul va evalua modul
in care acesta raspunde asteptarilor sale iar rezultatele acestei evaluari sunt
surse de informare interna pentru un viitor proces de cumparare. In cazul in
care produsul nu se ridica la nivelul asteptarilor apare disonanta
post-achizitie sau disonanta cognitiva. Asteptarile pre-achizitie pot fi
grupate in: performante ideale (performantele pe care consumatorul spera sa le
aiba produsul), performante echitabile (performante rezonabile in raport cu
pretul si efortul obtinerii produsului), performante asteptate (performantele
probabile ale produsului). Disonanta
apare atunci cand discrepanta intre beneficiile anticipate si cele reale este
mult prea mare si este cu atat mai pronuntata cu cat produsul este mai
important si de valoare mai mare.
Insatisfactia consumatorului se poate manifesta in urmatoarele moduri:
- reactie (actiuni publice si/sau actiuni personale);
- lipsa reactiei.
In functie de eforturile consumatorilor, deciziile de cumparare se clasifica in
decizii:
- de rutina (necesita putin efort si consumatorii le iau in mod frecvent);
- limitate (necesita un timp si un efort mai mare);
- extensive (iau cel mai mult timp si efort si necesita o multime de informatii
referitoare la produsul respectiv).
[1]
S. Prutianu, Inteligenta Marketing Plus, Editura Polirom, Bucuresti, 1999,
p.321.
[2] J.Blythe, Comportamentul consumatorului, Editura Teora, Bucuresti,
pp.11-17.
[3] Catoiu I., Teodorescu N. - ,,Comportamentul
consumatorului. Teorie si practica'', Editura Economica, Bucuresti, 1997;
[4] Puiu C. - ,, Consideratii privind piata automobilului in Romania'', Craiova,
2001;
[5] Morden A. R. - ,,Elements of Marketing'', 3rd Edition, DP Publications,
London, 1993;
[6] Blythe J. - ,,Comportamentul consumatorului'', Editura Teora, Bucuresti,
1998;
[7] Catoiu I., Teodorescu N. - ,,Comportamentul consumatorului. Teorie si
practica'', Editura Economica, Bucuresti, 1997.
[8] Puiu C. - Teza de doctorat, Craiova, 2001.
[9] Schiffmann L. G. si Kanuk L. L.
- ,,Consumer Behaviour'', Prentice Hall, Englewood Cliffs, New
Jersez, 1978;
[10] Blythe J. - ,,Comportamentul consumatorului'', Editura Teora,
Bucuresti.
[11]
Catoiu I., Teodorescu N. - ,,Comportamentul consumatorului. Teorie si practica'', Editura Economica, Bucuresti, 1997. [12] J.Blythe, Op.cit., pp.45-48.
[13] Kotler Ph. - ,,Managementul marketingului'',
Editura Teora, Bucuresti, 1997;