Stiluri de management

STILURI DE MANAGEMENT

Consideratii generale

In decursul existentei lor istorice institutiile si firmele sunt percepute de opinia publica in mod diferentiat de la o perioada la alta. Aceste modificari sunt vizibile mai ales atunci cand au loc inlocuiri ale managerilor de la nivelele ierarhice superioare.

Este bine cunoscuta influenta puternica a personalitatii si stilului profesional al managerilor de varf asupra intregului grup de oameni implicati in existenta si functionarea sistemului institutiei sau firmei.

Studiul stilurilor de 434f51e management permite relevarea aspectelor care influenteaza cultura si performantele institutiei sau firmei. In stransa legatura cu stilul de management este eficienta muncii managerilor care se rasfrange direct asupra eficacitatii procesului managerial.

Conceptul de stil in management

Fiecare manager adopta pe parcursul carierei o mare varietate de comportamente si de atitudini in exercitarea atributiunilor specifice postului de conducere, intr-o maniera caracteristica personalitatii sale, perceputa ca atare de fiecare colaborator si subordonat. Aceste particularitati de comportament si atitudine ale managerilor releva stiluri diferite care au ca efect, in aceleasi conditii de mediu, performante diferite ale functionarii institutiilor/firmelor concurente.

Stilul de management este modul specific de gandire, de comportament si de actiune al unui conducator privitor la exercitarea atributiilor proprii in relatiile sale cu superiorii, colaboratorii si subordonatii, pentru realizarea obiectivelor care-i revin in cadrul institutiei/ firmei.

Pentru dezvoltarea spiritului de excelenta in cadrul institutiilor si firmelor, managerii trebuie sa promoveze strategii ofensive, de stimulare a spiritului creator si novator. "Rutinele defensive si oponenta la schimbare polueaza si distrug sistemul in aceeasi masura in care poluarea aerului ne distruge viata," arata sociologul american Chris Argyris  [28].

Factorii care influenteaza stilul de management isi au originea in exteriorul dar si in interiorul institutiei sau firmei

Factorii externi sunt determinati de componentele  mediului national

regimul politic,

normele juridice,

evolutiile economice si sociale.

Factorii interni au un rol dominant in formarea stilului de management

metodele si procedeele de management promovate, 

caracteristicile individuale si de grup ale managerilor,

caracteristicile individuale si de grup ale personalului de executie.

Evaluarea stilului de management si stabilirea eficientei muncii de conducere a impus definirea unor modele conventionale, pe baza unor criterii de apreciere unidimensionale sau pluridimensionale.

Stiluri de management caracterizate unidimensional

Stiluri apreciate prin atitudinea fata de responsabilitate.

Stilul repulsiv - specific persoanelor care nu doresc a fi promovate in functii de conducere; se manifesta prin respect exagerat fata de ceilalti; au complexe de inferioritate si o redusa incredere in fortele proprii; adopta decizii in graba.

Stilul dominant - specific acelor oameni caracterizati printr-un comportament orientat in mod vadit spre ocuparea unor posturi ierarhice cat mai inalte. Acesti manageri sunt dinamici, activi, generand in jurul lor un climat de tensiune si conflict. Persoanele care conduc in acest stil au, in general, pareri foarte bune despre ei insisi, un grad ridicat al increderii in sine si convingerea ferma ca posturile superioare de conducere le revin de drept. Din convingerea propriei superioritati deriva si tendinta acestor manageri de a-si mentine propria opinie si pe care si-o impun in adoptarea deciziilor. In caz de esec, acesti manageri vor cauta explicatii exterioare persoanei lor. Se vor stradui sa micsoreze propria lor raspundere, plasand responsabilitatea in sarcina subalternilor.

Stilul indiferent - specific acelor persoane care nu manifesta, in mod direct, un interes deosebit fata de evolutia lor in ierarhia institutiei/firmei. Aceste persoane daca sunt promovate in functii de conducere au toate sansele sa fie eficiente. Eficienta acestor manageri deriva din orientarea lor spre ponderatie si straduinta in indeplinirea atributiilor de conducere. Managerii care poseda acest stil au capacitatea de a-si forma o imagine realista despre ei si despre ceilalti colaboratori si subordonati.

Stiluri apreciate prin autoritatea managerilor

Stilul permisiv este specific acelor manageri care pun accentul pe organizarea si conducerea spontana, evitand orice interventie in dirijarea grupului. Sunt ignorate planurile, normele de organizare si functionare, standardele de control-audit etc.

Stilul autoritar este specific celor care refuza orice sugestie din partea subalternilor. Acesti manageri sunt preocupati de realizarea atributiilor si de controlul modului in care se executa sarcinile repartizate. Managerii autoritari au incredere nelimitata in masurile organizatorice. Stilul autoritar declanseaza rezistenta neexprimata a subalternilor, determina aparitia apatiei si indiferentei membrilor grupului. Un astfel de stil reduce interesul pentru perfectionare al salariatilor, genereaza tendinte de exagerare a atitudinii critice de sus in jos si stinge interesul profesional al membrilor grupului. In lipsa managerului, randamentul grupului scade in mod simtitor.

Stilul democratic este caracteristic managerilor care asigura participarea subalternilor atat la stabilirea obiectivelor cat si la repartizarea sarcinilor. Acest stil determina reducerea tensiunilor interpersonale, participarea activa si cu interes sporit a subalternilor la indeplinirea sarcinilor. Randamentul grupului, in prezenta sau absenta managerului, nu prezinta oscilatii semnificative.