Importanta transporturilor

IMPORTANTA TRANSPORTURILOR

Din cele mai vechi tipuri omenirea a simtit nevoia de deplasare, multe din cele mai vechi inventii ale omului preistoric fiind destinate satisfacerii acestei aspiratii; pluta, canoea, sania si roata sunt cateva descoperiri epocale care au stat la baza dezvoltarii extraordinare a mijloacelor de invingere a spatiului si timpului folosite in zilele noastre. Dezvoltarea mijloacelor de transport a decurs mana in mana cu dezvoltarea tehnologica conditionandu-se reciproc. Exista o corelatie de necontestat intre stadiul de dezvoltare a mijloacelor de transport dintr-o anumita zona si dezvoltarea economica generala a acesteia. O economie dezvoltata care presupune o circulatie intensa a bunurilor si persoanelor in timp, este de neconceput fara 848j93i un sistem de transport bine pus la punct. Cunoscute "zone defavorizate" sunt plasate pretutindeni pe glob la mari distante de retelele de transport.

Legatura stransa intre economie si transporturi este ilustrata si de faptul ca o buna parte a economiei mondiale lucreaza pentru acest sector, mai exact pentru fabricarea mijloacelor de transport. In aceasta categorie intra: extractia si prelucrarea titeiului (combustibili si lubrifianti), extractia minereurilor metalice, combinatele siderurgice si de metale neferoase (Al, Cu, Zn, Cd, Pb, Ni, Ti, Mg etc.), industria chimica (mase plastice, cauciuc, lacuri, vopsele, adezivi etc.), industria sticlei (geamuri, dispersoare optice etc.), industria textila (tesaturi rezistente pentru interioare) si nu in ultimul rand industria electrotehnica si electronica fara a caror aplicatii mijloacele de transport sunt de neconceput. Chiar si energetica lucreaza pentru transporturi (multe mijloace de transport au tractiune electrica).

LOCUL TRANSPORTURILOR IN ECONOMIE

Dupa cum se stie, activitatile desfasurate de fiinta umana pot fi grupate in patru categorii, conform cu evolutia societatii umane:

sectorul primar - agricultura;

sectorul secundar - industria;

sectorul tertiar - serviciile;

sectorul cuaternar - divertisment si recreere.

Raportul dintre dezvoltarea acestor sectoare tine direct de gradul de dezvoltare economica a societatii in ansamblul ei. Este interesant de analizat acest raport din doua puncte de vedere: al numarului de persoane angajate in fiecare sector (vezi fig. 1.1.) si al ponderii ocupate de fiecare sector in formarea produsului intern brut (PIB).

Din fig. 1.1. rezulta limpede ca tarile avansate prezinta doua caracteristici:

¯   o pondere redusa a populatiei ocupata in agricultura, mergand chiar pana la sub 3 % (SUA);

¯   o pondere ridicata a populatiei ocupata in sfera serviciilor, ajungand sa depaseasca 70% (SUA).

Din pacate, in Romania situatia de prezinta invers: pondere maxima a populatiei ocupate in agricultura si pondere minima in sfera serviciilor.

In tarile avansate din punct de vedere economic ponderea sectorulzui servicii in realizarea PIB depaseste net pe cel al celorlalte sectoare, ajungandu-se la 72% in activitate  SUA; cu toata cresterea inregistrata dupa 1990, in Romania aceasta pondere reprezinta abia 33%.

Fig. 1.1. Ponderea populatiei ocupate pe sectoare de activitate                        

Transporturile se incadreaza in al treilea sector de activitate economica , acela al serviciilor. Se poate spune ca serviciile de transport reprezinta "sangele" unei economii care deplaseaza "oxigenul" de care aceasta are nevoie pentru a functiona. Proportia de participare a serviciilor de transport la constituirea PIB este semnificativa. In fig. 1.4 se arata evolutia acestui indicator in perioada 1990 - 1992 in diferite tari ale globului.

Ponderea serviciilor de transport in PIB oscileaza intre 3 si 5%; in Romania, datorita dezvoltarii reduse a altor servicii, aceasta pondere este mai mare, ajungand in 1999 la 6,3%.

ASPECTE ECONOMICE ALE TRANSPORTULUI

Pentru a clarifica impactul transportului asupra economiei, se urmaresc cateva directii importante si in stransa corelatie unele cu altele: dezvoltarea economica, productia de bunuri materiale, distribuirea lor si influenta asupra preturilor.

Transportul si  dezvoltarea economica. Dintre elementele de baza care sunt necesare pentru o crestere economica fundamentala se amintesc trei dintre cele mai importante: sistemul de transport, o sursa convenabila de energie si un sistem eficace de comunicatii. Intrucat dezvoltarea economica inseamna o productie pe scara larga precum si distribuirea acesteia in teritoriu, operatii care nu sunt posibile fara un transport  eficace si relativ ieftin, se poate trage concluzia ca transportul se afla la temelia activitatii economice.

In zonele globului unde transportul este primitiv, populatiile se afla la nivelul unei economii de subzistenta. Ele depind de resursele de hrana, imbracaminte si alte bunuri necesare traiului, furnizate de zonele invecinate, care produc doar pentru consumul local, schimbul de bunuri fiind total intamplator. In perioada premergatoare folosirii puterii mecanice s-a constatat ca dezvoltarea economica a fost posibila acolo unde marfurile au putut sa circule:

Ø   in emisfera nordica, in zonele invecinate cu marea, unde configuratia tarmurilor asigura, adaposturi naturale pentru nave (porturi), iar cursurile de apa erau navigabile spre interiorul continentului;

Ø   in zona euro-asiatica aflata pe vechiul "drum al matasii", unde folosind transportul pe camile s-a putut dezvolta economia de schimb.

Transportul si productia. Transportul are un loc fundamental in procesul de productie, care consta in schimbarea amplasarii bunurilor materiale in spatiu si timp (aprovizionarea cu materii prime), dar si aducerea fortei de munca de la domiciliu la sediul organizatiei productive. Clasicii stiintei economice au enuntat doua notiuni care pot crea valoare si evident un anumit gen de utilitate si anume:

utilitate de loc sau crearea de valoare prin schimbarea amplasarii in spatiu a unui obiect;

utilitatea de timp care presupune deplasarea obiectului in timp real.

Transportul contribuie decisiv la :

¯     stimularea specializarii regionale;

¯     amplasarea activitatilor productive si la

¯     stabilirea costurilor productiei

Transportul si distributia. Productia pe scara mare trebuie sa fie acompaniata de o distributie de masa a produselor pe pietele de desfacere (la locul unde produsul este dorit si la timpul cand este dorit).

In aceasta ordine de idei se poate conluziona ca transportul:

Ø      asigura mijloacele de distribuire a produselor pe piata;

Ø      favorizeaza promovarea pe piata a preturilor mici;

Ø      determina valoarea (de intrebuintare) a terenurilor.

ASPECTELE SOCIALE ALE TRANSPORTULUI

Cum transporturile se desfasoara in societate influenta lor asupra acesteia este inevitabila.

Influenta asupra mediului. Sistemul de transport actioneaza agresiv asupra mediului pe doua planuri: prin amplasare si functional:

a)   efectele amplasarii: prezenta infrastructurilor duce la stricarea echilibrelor ecologice ale unor zone;

b)  efectele functionarii: se traduc prin poluarea mediului inconjurator: a aerului (v. normele euro 3, euro 4 ale CEE), a solului, a apelor, polarea sonora. Aceste efecte fiind ireversibile se lupta pentru limitarea actiunii lor;

c)   efectele aglomeratiei care se manifesta: pe strazile oraselor, pe arterele interurbane, in spatiul aerian;

Influenta asupra societatii. Influenta asupra societatii imbraca mai multe aspecte:

a)     determina caracterul vecinatatilor (zone urbane de locuit, invatamant, productie etc.);

b)     determina caracterul oraselor (port, nod de comunicatie, industrial, turistic etc.);

c)      determina zonele defavorizate (departe de facilitatile de transport);

d)     definesc simboluri de stare (posesia unui autoturism luxos atesta succesul in afaceri).