 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MARKETING
Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde". |
| StiuCum
Home » marketing
» marketing mix
» Previziunea de marketing
|
|
Orizontul de previziune |
|
| Orizontul de preziune se refera la anul final al perioadei pentru care se face preziunea, el depinzand, in principal, de : - scopul urmarit si gradul de siguranta cerut; - intervalul de timp considerat in procesul prezional; - natura fenomenelor ce formeaza obiectul preziunii. Luand ca termen de referinta pentru preziune timpul, aceasta, asa cum aratam mai devreme, se poate realiza pe termen scurt, mediu si lung.In functie de sectorul de actitate, aceste trei termene pot avea orizonturi foarte diferite, astfel: - pe piata bursei de valori sau a marfurilor de moda, termenul scurt se sileste in zile; - pe piata automobilelor - in saptamani; - pe piata imobilelor - in luni etc. Se numeste termen scurt perioada in care factorii susceptibili sa defineasca piata sunt. mai ales, de ordin conjunctural, de cele mai multe ori din afara firmei. Ca urmare, preziunile pe termen scurt se fac din perspectiva unor cerinte spontane. Termenul mediu este perioada in decursul careia nu apar modificari esentiale ir. mediul ambiant al firmei, principalii factori susceptibili a influenta piata fiind actiunile firmei si ale concurentilor sai. Termenul lung priveste perioada in decursul careia se produc modificari substantiala in mediul ambiant al firmei, datorate mai ales factorilor tendentiali si structurali. Intervalul de preziune, numit si interval de incredere (scurt, mediu, lung), reprezinta intervalul in limitele caruia se urmareste evolutia fenomenului zat. Indiferent daca preziunea isi propune determinarea unui volum absolut pe care ar urma sa-l atinga fenomenul zat (de exemplu, volumul vanzarilor de frigidere, pe piata interna, volumul exporturilor de mobila, intr-o anumita perioada) sau determinarea unui termen pentru o anumita stare a fenomenului (momentul saturatiei pietei pentru un produs, momentul atingerii unui anumit nivel al cotei de piata etc), fiecare varianta a preziunii va avea doua limite : una minima si una maxima (. 1). De altfel, studiile prezionale nu sun: predictii care sa pretinda a descrie cu precizie evolutia unui fenomen sau altul la o anumita data din itorul mai mult sau mai putin indepartat. Ele au caracter de aproximatie, reprezinta o certitudine relativa, putand fi validate sau invalidate, total sau partial de realitatile itoare. Coeficientul de certitudine a preziunii este determinat de mai multi factori: orizontul de timp al preziunii, calitatea principiilor si metodelor pe baza carora s-a elaborat. Modelele matematice utilizate in silirea intervalului de preziune iau in calcul fie abaterile datelor empirice prin care se caracterizeaza evolutia fenomenului cercetat fata de datele ajustate, fie o serie de parametri prin care se masoara influentele mediulu: asupra fenomenului respectiv. Limitele (inferioara si superioara) in care poate fi cuprins intervalul de preziune sunt influentate, de asemenea, de orizontul de preziune, largimea (deschiderea) intervalului crescand pe masura ce acest orizont se indeparteaza de punctul sau perioada in care a fost elaborata preziunea , de eroarea cceptata pentru estimarea facuta si de nivelul de incredere sau de siguranta, definit de probabilitatea ca eroarea sa fie respectata. Un model simplu83 si foarte utilizat in calculele de preziune pentru determinarea intervalului este dat de expresia: yc = (z + n 8 z) unde : yc - seria datelor prezionate ; z - media diferentelor dintre marimile absolute ale seriei de date empirice si seria datelor ajustate ; 8z - abaterea tip. O problema importanta in procesul de preziune o constituie si modul de abordare a evolutiei itoare a fenomenului cercetat. Viitorul este terenul posibilului, dar poate fi si al imposibilului. Ca urmare, notiunea de posibil are sensul de compatibil cu legile generale ale naturii si societatii, intr-un mod care imbina cunoasterea si actiunea in limite precizate. Pe de alta parte, posibilul nu inseamna ceva unic dat, ci implica variante. inseamna ca, din punctul de vedere al prezentului, trebuie avute in vedere stari itoare (si nu una singura), itoruri posibile, si nu un itor unic. Referindu-ne, deci, la fenomenele de piata, silirea itoarei evolutii a cererii sau a ofertei, sau a preturilor si cotei de piata etc. nu inseamna precizarea unei evolutii probabile sau posibile univoc determinate, ci constituirea unor variante posibile ale itoarei evolutii. Apoi, pluralitatea (multitudinea de itori) apare nu sub forma unui fascicul simplu din care se nasc itoruri, ci sub forma unei evolutii arborescente, in care fiecare stare posibila itoare apare ca un punct nodal (ca un itor), din care se dezvolta alte itoruri. De aceea, in momentul prezionarii pietei (sau a altui obiectiv al cercetarii de marketing), este necesar sa se formuleze ipoteze cu prire la principalele mutatii posibile in conuratia pietei, pe baza carora se vor selecta modelul sau modelele de preziune. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
