MARKETING
Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde". |
StiuCum
Home » MARKETING
» marketing general
|
|||||||||
Analiza situatiei, instrumente si metode de analiza analize de portofoliu |
|||||||||
Analize de portofoliu Analizele de portofoliu sunt realizeazate cu: - Matricea Boston Consulting Group -BCG - Metoda General Electric -GE Analiza portofoliului de afaceri cu matricea BCG: evalueaza
fiecare unitate strategica de afaceri ( indica unitatile strategice de afaceri care sunt consumatoare si aducatoare de venituri in viitor Analiza portofoliului de produse, realizeaza tot cu matricea BCG, pentru fiecare afacere: evalueaza fiecare produs din cadrul unei afaceri din punct de vedere al pozitiei relative pe piata si al ratei de crestere a pietei indica produsele care sunt consumatoare si aducatoare de venituri in viitor O abordare in analizele portofoliului consta in reprezentarea diferitelor afaceri in care opereaza firma pe o harta bidimensionala. Analiza financiara a portofoliului Generarea banilor si folosinta lor sunt doua elemente cheie de evaluare a unei afaceri si/sau a unui set de afaceri. Firmele trebuie sa creasca prin propriile resurse Firmele trebuie sa genereze propriile resurse pentru implementarea propriilor strategii pe termen lung. Bugetele sunt determinate de deciziile de marketing strategic, iar investitiile sunt permise doar in interiorul constringerilor bugetului limitat. O afacere poate fi evaluata simplu prin cat de multi bani genereaza (sau se asteapta sa genereze) si de cat de multi bani este nevoie (investitie) pentru ea. In ipoteza ca, s-ar putea g 727d32h enera capital doar din interiorul firmei, este clar ca trebuie realizate unele echilibrari pe termen lung ale afacerilor ce genereaza bani si a afacerilor ce cer investitii de capital. (Resursele sunt limitate!)
Figura 5.1. Analiza financiara cu matricea BCG Figura 5.1. reprezinta patru afaceri care corespund la patru cazuri in termenii folosirii banilor si generarii acestora. Afacerile D si A nu genereaza prea multi bani cash, dar nici nu necesita multi bani, iar afacerea B cheltuieste mai multi bani decat genereaza. Din punct de vedere financiar este clar ca, aceaste afaceri nu reprezinta folos pentru companie si dintr-o perspectiva pur financiara, aceasta afaceri ar trebui eliminate. Dar daca aceasta afaceri au alte scopuri? De exemplu, aceaste afaceri contribuie la imaginea firmei sau la pozitia sa competitiva. Portofoliul de afaceri nu poate fi judecat numai din punct de vedere financiar! Corelarile intre generarea si folosirea de bani sunt folosite pentru analiza in vederea obtinerii unei harti a portofoliului financiar rational, echilibrat - generari ce pot sustine investitiile. Matricea BCG - (rata de crestere a pietei, cota relativa din piata) Grupul
de Consultanta Cresterea lenta a pietei este caracteristica unor piete mature, unde se investeste putin. Cresterea rapida a pietei necesita investitii mari pentru dezvoltarea pietei si pentru a face fata cresterii competitiei ce este atrasa de aceste piete. Relativa impartire a pietei a fost folosita ca un indicator al abilitatii afacerii de a genera bani. Cota relativa de piata este calculata, de obicei, astfel: cota de piata a afacerii analizate impartita la cota de piata a celui mai puternic concurent de pe piata. Argumentul folosit pentru justificarea alegerii acestei variabile, cota relativa de piata este ca, o afacere cu o cota mare, se bucura de o mare experienta, mai mare in termenii unei productii cumulative, fata de concurenti. Aceasta face ca, o afacere cu o cota mare sa produca la un cost mai scazut si sa genereze mai multi bani decat firmele cu cota mica pe piata. Figura 5.2. prezinta portofoliul de afaceri avand ca axe de coordonate: cresterea pietei si cota relativa de piata.
Vedete Dileme Vaci de Pietre de muls moara |
Rata de crestere
a pietei
Mica
Mare Mica
Cota relativa de piata
Figura 5.2. Analiza de portofoliu:cresterea pietei, cota relativa de piata
Matricea defineste doua nivele (mare si mica) pentru fiecare variabila (cresterea pietii si cota relativa de piata) si rezulta patru celule:
vacile de muls (cota relativa de piata mare intr-o piata cu crestere mica-redusa)
vedete sau stele (cota relativa a pietii mare intr-o piata cu crestere mare-ridicata)
pietre de moara sau caini (cota relativa de piata mica pe o piata cu crestere redusa a pietii)
dilemele sau copiii problema (cota relativa de piata mica pe o piata cu crestere a pietei rapida)
Portofoliul ideal, in replica la ratiunea echilibrului cash explicata mai sus, sugereaza ca:
- o firma nu trebuie sa aiba nici o afacere cu o cota de piata relativa mica si pe o piata cu o crestere mica
- firma trebuie sa foloseasca generarea de bani din afacerile din pietele cu crestere redusa, dar cu cota de piata relativa mare ("vacile de muls") pentru a investi in "copii problema".
Se presupune ca, investitia in "dileme" va permite acestor afaceri sa-si construiasca piete proprii si sa devina "stele".
Deoarece la maturitatea pietei cresterea incetineste, "stelele" devin automat "vaci de muls".
Intr-un portofoliu ideal, cu afaceri in toate cadranele, se creeaza un proces dinamic. Existenta "copiilor problema" este obligatorie, deoarece ei sunt luati in ciclu ca sa inlocuiesca produsele generatoare de bani.
Un portofoliu unde unele celule sunt goale, ar trebui analizat foarte bine, pentru a afla cand va avea firma dificultati financiare in viitor.
Relatia intre cresterea pietei si folosirea banilor si intre piata relativa si generarea de bani nu sunt in afara controverselor.
Nu este clar faptul ca, cresterea mica a pietei genereaza bani chiar atunci cand afacerea este intr-o pozitie cu o cota de piata relativa mare!
Pietele cu crestere mica sunt piete tipice in stadiul de maturitate al ciclului de viata al produsului. Aceste piete sunt deseori fragmentate in multiple segmente de piata. Ele sunt, de asemenea, caracterizate de un nivel concurential ridicat. Numarul concurentilor ce au intrat pe aceste piete este mare si chiar daca unii ies, concurentii se pot angaja in escaladarea cheltuielilor de marketing datorita reactiilor concurentilor la fiecare decizie de marketing.
Pe pietele cu crestere inalta, este importanta folosirea rationala a banilor pentru a infrunta noii concurenti care intra pe piata si dezvolta piata.
Variabila: cota relativa de piata ia in considerare numai curba de experienta ca baza in generarea de bani, dar acesta nu este singurul factor de luat in considere, deoarece alta baza a avantajului concurential pote fi mult mai profitabila si mai usor de sustinut pe termen lung.
In plus, cota relativa de piata este doar o variabila externa care nu este sub controlul direct al firmei.
Analiza BCG (cresterea pietei, cota relativa de piata) indica locul unde se afla afacerile firmei din punctul de vedere al pozitiei cotei relative pe piata si din punctul de vedere al cresterii segmentului in care ea conduce afacerile. Ea poate prezenta si unele elemente despre situatia echilibrului financiar al firmei.
Acest tip de analiza a portofoliului furnizeaza putine informatii despre cum trebuie realocate resursele in "spatiul" marca / segment.
Metoda GE - (atractivitatea afacerii, capacitatea afacerii):
atractivitatea afacerii
marimea pietei
cresterea pietei
profitabilitatea
ciclicitatea
capacitatea de rezilienta la inflatie
Se analizeaza pozitia afacerii in domeniu functie de atractivitatea afacerii
Matricea de atractivitate/pozitionare indica pozitiile fiecarei afaceri a firmei si indica care sunt investitiile valoroase pentru mentinerea pozitiei sau construirea unei pozitii.
|
|
Atractivitatea afacerii |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
ridicata |
medie |
scazuta |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Pozitia afacerii in domeniu de activitate |
dominanta |
A |
A |
B |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
favorabila |
A |
B |
C |
Iesirea din domeniu |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
marginala |
B |
C |
C | Figura 5.3. Matricea atractivitate/pozitia afacerii capacitatea afacerii: pozitia in piata: cota din piata interna/ externa, cota de piata comparativ cu concurenta Cota pe piata a afacerii= 100 (volumul vanzarilor pe piata X pe un interval de timp -un an / volumul vanzarilor afacerii pe piata X pe acelasi interval de timp) Se analizeaza pozitia in competitie functie de etapa in care se afla domeniul de activitate: Ciclul de viata al domeniului de activitate
Figura 5.4. Analiza pozitia in competitie/ciclul de viata al domeniului de activitate forta competitiva: calitate, tehnologie, marketing, profitabilitate relativa Tehnologii avansate
traditionale Specializare Gama redusa Gama larga de produse de produse Figura 5.5. Analiza dupa atribute ce definesc forta competitiva Harta diferentierii - evidentiaza modul in care compania si principalii ei concurenti satisfac nevoile connsumatorilor - se realizeaza pentru fiecare unitate strategica de afaceri Tabelul 5.1. Harta diferentierii pentru trei companii
Grila piata - produs identificarea de catre companie a oportunitatilor potentiale de acoperire a unor nise evidentierea economiilor de scara potentiale (intrarea pe noi piete/lansarea de produse noi) pierderile potentiale de venituri datorita canibalizarii produselor Tabelul 5.2. Grila piata produs pentru trei produse si trei piete
concentrare piata-produs - a1specializare piata - a1, a2, a3 specializare produs - a1, b1, c1 specializare selectiva - a1, b2, c3 acoperire completa -a1,a2, a3, b1, b2, b3, c1, c2, c3 Determinarea de nise pe piata prin analiza cerere/oferta
Figura 5.6. Identificarea de nise pe piata Pentru a spune daca intradevar s-a identificat o nisa pe piata trebuie verificat si daca cererea nesatisfacuta este seminficativa pentru firma:
Figura 5.7. Analiza pragului de rentabilitate Analiza decalajului
Figura 5.8. Graficul lui Ansoff de analiza a decalajului Analiza SWOTA. Analiza interna puncte tari (Strengths) puncte slabe (Weaknesses) B. Analiza externa Oportunitati (Opportunities) Riscuri (Threats) Sinteza acestui tip de analiza se realizeaza utilidind un tabel ca cel din exemplul urmator: Tabelul 5.3. Analiza SWOT
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Politica de confidentialitate
|
Despre marketing general |
||||||||||
Stiu si altele ... |
||||||||||
|
||||||||||